Pregatiri de gradi...

De curand ne-am dus sa vorbim cu viitoarea educatoare a Anei . A fost si cea mica impreuna cu noi, foarte dornica sa o cunoasca. Cand am plecat de acasa, Ana ne-a spus, fericita: "Nu-mi vine sa cred ca mergem la d-na educatoare!". Si pentru ca am instruit-o de acasa sa nu faca aia, sa nu faca ailalta, sa nu.., sa nu..., a fost chiar surprinzator de cuminte.
Educatoarea, catre Ana: "Vaai, ce fetita frumoasa! Cum te cheama, draga?"
Ana: "Pe mine ma cheama Ana-Cristina si sunt printesa care locuieste in palatul meu..."
Educatoarea: "Si cati ani ai, stii?"
Ana: "Trei anisori si trei luni. Dar cum e la gradinita, ai multe jucarii?"
Educatoarea: "Sigur ca am multe jucarii. Si am si multi copii. Si am fost cu ei la serbare, la Mosul, ca au fost cuminti si le-a adus cadouri multe. Tu ai fost cuminte? A venit Mosul la tine?"
Ana"Daaaa... Si mi-a adus tot sacul de jucarii... "
Dupa ceva timp, in care am discutat vrute si nevrute intre noi, oamenii mari, Ana plictisita vine si-mi sopteste la ureche: "Mami, cand se face ore A plecam, bine?!" Eu ii zic: "Bine, draga, dar mai stam putin, sa terminam de vorbit..." Dupa vreo doua minute, Ana: "Mami, s-a facut ora A!". Ii spun "Stiu, mami, dar mai ai putina rabdare sa terminam de vorbit" . Ana, oftand: "Bine, bine!"
Dupa inca vreo 10 minute, Ana spuse in gura mare si cu ochii in ochii mei: "Mami, noi am stat putin, dar deja am stat prea mult... Stii, mi s-a facut cam somn... Teee rog sa mergem!" ...era vreo sase dupa-amiaza; bineinteles ca somn nu-i era . Dar la asa o diplomata abordare, n-am putut sa rezistam si, in sfarsit, am plecat. Si d-na educatoare o astepata sa mearga la gradi - cand vrea ea, ca e frumoasa.