17 October 2007

Cat castigi pe ora?

Cu voce timida si cu ochii plini de asteptare, micutul il priveste pe tatal sau si intreaba:
- Taticule, cat castigi pe ora?
Tatal, preocupat si cu un zambet sever, raspunde:
- Fiule, aceste lucruri nu te privesc pe tine. Nu ma mai deranja, te rog!
Copilul insista:
- Dar, taticule, spune-mi cat castigi pe ora?!
Reactia tatalui, la fel de severa, dar totusi, ca sa fie lasat in pace, raspunde:
- Cinci dolari.
Atunci copilul il intreaba:
- Tata, poti sa-mi dai doi dolari, te rog?
La aceasta intrebare, tatal se supara si cu multa bruschete ii spune:
- Acesta este motivul pentru care ai vrut sa stii cat castig pe ora? Du-te in camera ta si culca-te, ca trebuia deja sa dormi! Si sa nu ma mai deranjezi... baiat profitor!...
Un pic mai tarziu, stand ingandurat in fata televizorului, tatal reflecta putin la discutia cu baiatul sau. Se simte putin vinovat si realizeaza ca a fost prea dur cu el. Se gandeste ca poate cel mic are nevoie de bani sa cumpere ceva de mare interes pentru el si-si face mustrari de constiinta ca l-a repezit. Se ridica si pleaca spre camera copilului, deschide usa usor, baga capul si vede ca cel mic inca nu a adormit. Intra in camera si il intreaba cu voce scazuta:
- Dormi, fiule?
- Nu, tata...
- Uite, fiule, ai aici cei doi dolari pe care i-ai cerut...
Baiatul intinse manutele si lua banii si, luminandu-se la fata, spuse:
- Multumesc, taticule!
si bagand manuta sub pernuta mai scose trei dolari. Si ii spuse tatalui sau:
- Taticule, acum sunt fericit... am deja cinci dolari.
- Bine, fiule. Acum, spune-mi pentru ce aveai nevoie de bani? il intreba tatal curios.
Copilul raspunse, cu ochii stralucitori:
- Taticule, ai putea sa-mi vinzi o ora din timpul tau?

4 comments:

elena said...

super super tare! de retinut pt multi.....

Raluca said...

multumesc. din pacate, cam spre asta tindem, sa nu ne mai vedem copiii crescand, sa nu le mai putem oferi putinul cu care ei sunt cei mai fericiti - afectiunea parinteasca.

chinezu said...

m-ai omorat cu textul asta
nu sunt cel mai rau tatic din lume dar mai fac si io de astea
merci ca mi-ai adus aminte cat de idiot pot fi uneori

Raluca said...

Stai linistit, ca nu esti singurul. Din pacate toti facem asta, chiar fara sa ne dam seama, din diferite motive - ori suntem prea obositi, ori prea ocupati... Si de fapt, exact pentru asta ne zbatem - pentru bucuria, fericirea si viitorul piticilor. Dar de multe ori uitam ce-i face pe ei fericiti. Sau nu mai avem putere sa le oferim ce-i face fericiti. Iar bucuria lor cea mai mare, atat de simpla si de sincera, este doar sa stea cat mai mult cu mama si cu tata. Daca se poate, cu amandoi in acelasi timp...